Inutil

Timpule amnezic,
de ce te tot împiedici,
de ce te tot repeți,
de ce nu mă urmezi ca albul pe-nțelepți?

Cerule sleit,
de ce te-oprești,
de ce nu ai suflare,
de ce nu mă uzezi ca rampă de lansare?

Pământule nomad,
de ce n-aștepți,
de ce nu ai răbdare,
de ce nu te-odihnești la mine sub picioare?

Cristale pieritor,
de ce te sfarmi,
de ce te-ngropi,
de ce nu mă atârni ca norul pe-ai săi stropi?

Oceanule murdar,
de ce te scurgi,
de ce te-aventurezi,
de ce cu giulgiul meu de lacrimi nu te-nveșmântezi?

Potirule de foc,
de ce te stingi,
de ce te verși,
de ce nu te clătești cu ochii mei perverși?

Copacule de jar,
de ce te scuturi,
de ce te scorojești,
de ce în sânu-mi verde nu te cuibărești?

Înger rătăcit,
de ce răcnești,
și semeni întristare,
hai, vino de primește din fructul meu culoare!